Presiune mai mare asupra calității creditelor decât în Europa Centrală și de Est
Inflația ridicată și cererea slabă din partea gospodăriilor încetinesc consumul în România, indicând o creștere mai modestă în lunile următoare. Se preconizează că investițiile vor rămâne principalul motor al activității, dar dinamica generală va rămâne probabil fragilă din cauza condițiilor de finanțare mai stricte și a performanțelor inegale la nivelul sectoarelor.
În acest context, creditul comercial rămâne larg utilizat. Peste jumătate din vânzările între întreprinderi (B2B) din România se realizează pe credit, un nivel semnificativ peste media din Europa Centrală și de Est. IMM-urile din comerț și servicii sunt cele mai active utilizatoare. Vânzările pe credit au crescut recent în întreaga regiune, dar firmele românești se extind mai prudent decât omologii lor din Europa Centrală și de Est. Acest lucru reflectă necesitatea de a susține cererea, protejând în același timp lichiditatea într-un mediu incert.
Termenele de plată sunt, în general, în concordanță cu tendința regională, majoritatea facturilor fiind scadente în termen de 60 de zile. Termenele mai lungi sunt mai puțin frecvente în România, ceea ce indică un control mai strict asupra expunerii la risc. În ultimele luni, s-a înregistrat o tendință treptată către termene mai lungi, ușor mai pronunțată decât în restul regiunii. Companiile românești oferă mai multă flexibilitate pentru a rămâne competitive și a menține relațiile cu clienții, deși acest lucru crește riscul de întârzieri la plăți.
Întârzierile la plată sunt răspândite, aproximativ 83% dintre întreprinderile românești raportând facturi restante, în concordanță cu media din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, tendința este mai inegală. În timp ce unele firme își gestionează bine creanțele, altele se confruntă cu întârzieri semnificative, ceea ce duce la o mai mare imprevizibilitate în ceea ce privește performanța plăților.
Achitarea facturilor durează mai mult decât în Europa Centrală și de Est. O proporție mai mică dintre facturi este achitată în termen de 30 de zile de la scadență, în timp ce o proporție mai mare se încadrează în intervalul de 31-60 de zile. Întârzierile de peste 60 de zile sunt, în mare măsură, în linie cu media regională. Acest lucru sugerează că, deși întârzierile extreme nu sunt mai frecvente, punctualitatea generală a plăților este sub presiune.
Perioada medie de încasare a creanțelor (DSO) confirmă această tendință, perioadele de încasare devenind mai lungi și exercitând presiune asupra fluxului de numerar. Întreprinderile românești semnalează, de asemenea, o creștere mai accentuată a creanțelor neîncasabile decât media regională. Acest fenomen este adesea legat de vechimea creanțelor, indicând o dificultate tot mai mare în recuperarea plăților.
Impactul asupra capitalului circulant este evident. Majoritatea firmelor românești semnalează o lichiditate insuficientă pentru operațiuni și reacționează prin amânarea plăților către furnizori, un comportament semnalat de peste o treime dintre companii și situat cu mult peste media regională.
Întreprinderile românești adoptă o abordare mai proactivă în gestionarea riscului de plată. Acestea se bazează mai mult pe plăți în numerar, plăți în avans și gestionarea activă a creditelor. Diversificarea bazei de clienți este, de asemenea, mai frecventă. În același timp, acestea utilizează mai puțin instrumentele de transfer al riscului. Asigurarea de credit rămâne mai puțin utilizată, în timp ce măsurile mai flexibile, precum stimulentele sau termenele de plată mai scurte, sunt mai puțin frecvente.
Preocupări sporite cu privire la impactul riscurilor geopolitice
Așteptările privind comportamentul de plată în sectorul B2B rămân modeste în România, iar încrederea este mai scăzută decât în restul regiunii Europei Centrale și de Est. Companiile rămân prudente în ceea ce privește ritmul și durabilitatea oricărei schimbări. Acest lucru reflectă presiunea continuă asupra fluxului de numerar, precum și incertitudinea sporită cu privire la perspectivele economice. În consecință, companiile nu se așteaptă încă la o îmbunătățire semnificativă a disciplinei de plată și rămân atente la riscul de întârzieri.
Puțin peste jumătate se așteaptă ca riscul de insolvență al clienților să crească, o pondere care se încadrează, în linii mari, în media regională, dar care reflectă un nivel de incertitudine ușor mai ridicat decât acesta. Dintre restul respondenților, aproximativ un sfert se așteaptă ca insolvențele să se mențină la nivelurile actuale, în timp ce o pondere similară nu exprimă o opinie clară. Această distribuție indică o vizibilitate limitată și o percepție mai fragilă asupra solvabilității clienților.
Aceste așteptări corespund datelor sondajului. Încasările mai lente și expunerea mai mare la creanțele restante reduc capitalul de lucru și îngreunează protejarea marjelor de profit de către firme. În România, acest lucru se traduce prin perspective de profit mai volatile. În timp ce peste o treime dintre întreprinderi se așteaptă la o îmbunătățire a marjelor, o proporție similară anticipează o deteriorare. Acest lucru contrastează cu situația din Europa Centrală și de Est (CEE), unde stabilitatea rămâne așteptarea dominantă. Proporția mai mică de firme care nu se așteaptă la nicio schimbare evidențiază un mediu de operare mai incert și mai puțin previzibil.
Percepțiile privind riscurile urmează un model similar. Companiile române identifică încetinirea economică și inflația drept principalele amenințări la adresa comportamentului de plată B2B, în concordanță cu tendința generală din regiune. Cu toate acestea, preocupările legate de instabilitatea geopolitică și de schimbările de reglementare sunt mai pronunțate. Acest lucru sugerează o expunere mai mare la incertitudinea externă și la schimbările de politică, care pot perturba atât cererea, cât și performanța plăților. Riscuri precum volatilitatea valutară, securitatea cibernetică și frauda joacă un rol mai puțin central în România. Acest lucru indică faptul că firmele rămân concentrate în primul rând pe provocările macroeconomice și structurale, mai degrabă decât pe riscurile operaționale.
În ansamblu, datele indică o perspectivă mai fragilă și mai puțin echilibrată în România. Deși întreprinderile din Europa Centrală și de Est se confruntă cu presiuni similare, firmele românești își desfășoară activitatea într-un context de incertitudine mai mare și cu o sensibilitate sporită la șocurile externe, ceea ce accentuează riscul unei presiuni continue asupra comportamentului de plată și a profitabilității.
Doriți să aflați mai multe?
Pentru o prezentare completă a rezultatelor sondajului din 2026 pentru România, vă rugăm să descărcați raportul specific pieței din secțiunea de documente conexe de mai jos. Informații detaliate despre Europa Centrală și de Est (CEE) sunt disponibile în secțiunea de conținut conex de mai jos.
Pentru a afla cum vă puteți consolida propria strategie de gestionare a riscului de credit, contactați-ne și vedeți cum vă putem ajuta să rămâneți cu un pas înainte.
